Bacșișul, șpaga, pour boire sau cum s-o mai numi este o chestie pe care o avem moștenire de la turci. Și de la greci dar mai ales de la turci. Și noi și nemții și americanii și toți de la turci am învățat. Dintre toți, noi suntem singurii care ne-am gandit să impozităm această modică formă de a mulțumi personal celor care ne servesc. Atunci când o fac într-un fel ieșit din comun. Mă rog, la noi s-a împământenit că lași șpagă oricum. Și dacă te înjură. Că dacă nu lași, oricum te înjură dar sunt șanse să te și bată. Acum câteva săptămâni am fost luat la instructaj de un ospătar care îmi explica de ce sunt un idiot că las șpagă doar 10%. Că ar trebui să las măcar 15% că au și ei cheltuieli și obligații. Iar eu mă uitam fix ca boul la chitară și nu-mi venea să-mi cred urechilor, cu un semirespect pentru talentul la debate pe care îl avea ospătarul cu pricina. Zic: păi există șansa să nu las nimic. Zice: “da’ ce, noi nu suntem oameni? Noi pe ce muncim?”. La prima parte a întrebării aș fi fost tentat să răspund repede că nu. La a doua, am sugerat timid că pe salariu. Moamă ce tzunami am declanșat! Păi ce, ăla ce primim noi e salariu? Și vorbea precipitat și cu precipitații, arătându-mi ce tristă e viața de ospătar. Nu zic, nu știu mulți copii care visează să se facă ospătari dar nu cred că obligă nimeni pe nimeni să fie musai ospătar.

Am luat un taxi azi, să merg undeva unde să ciocnesc un pahar de ceva cu alcool. Taximetristul era urmaș de dac dar ziceai că provine din Namibia de negru ce era. Cred că avea Tourette pentru că din când în când băga pe cineva la originile sale materne. Numa așa, din senin. Cum sunt curios, îl întreb ce a pățit. Știu, puteam să nu fac asta dar nu m-am putut abține. Păi, zice, n-ați auzit ce vor să facă ăștia? Am auzit multe da nu știam cine sunt ăștia mai exact. Vor să ne impoziteze la bacșiș. Aaaaa, am înțeles. Cutremurul din 77 a făcut mult mai puține victime decât legea asta cu impozitarea bacșișului. Doar că părea că omul avea dreptate în felul lui. Taximetriștii au aparatul de taxat legat la kilometraj. Nu pot introduce cu mâna nicio sumă. Au două variante: își pun pedale de bicicletă și dau la ele până acoperă bacșișul sau își iau case de marcat. Prima variantă, aia cu pedale, o să le bucure pe doamne care vor vedea numai taximetriști atletici, cu alură de cicliști din Turul Franței.

Dacă acum o dacie taxi are bordul împănat de gadgeturi care arată strada, comanda și cine știe ce alte informații, pe lângă toate astea o să fie și o casă de marcat. Îmi și imaginam cum face un taximetrist ajuns la destinație: “Cât face?” “Fără bacșiș 12 Ron. Dar mă interesează cât bacșiș îmi lăsați ca să adaug impozitarea și să vă dau chitanță” “Hai dom’le că mă grăbesc” “Se poate da tre să vă dau bon de cursă și bon de șpagă”. “N-am nevoie!” “Nu mă risc, stați că s-a blocat casa de marcat””Nu-ți mai las nimic!” “Ce nesimțit, păi nu te-am adus în timp util la destinație?” “Ba da, da acum am întârziat deja 3 minute…și nu e gata…” “Stați să-și revină casa de marcat..”.

La frizer, la  solar, la orice….chiar, la livrare la domiciliu iar apar provocări. Fie declari ce șpagă dai curierului când faci comanda fie spui să vină omul cu casa de marcat după el ca să-și poată ridica bacșișul.

Să îneleg că vor dota cu case de marcat și cadrele medicale?  Că la o naștere e de lăsat șpagă, nu jucărie! La dentist, șpagă. La stilist șpagă. La vulcanizare iarăși șpagă. Trăim într-o lume dominată de șpagă. Până și la parcările gratuite există niște băieți și fete nu doar aparținători ai etniei rrome, care primesc direct șpaga contra serviciului de a nu-ți vandaliza mașina. Pe ăștia cum i-o impozita???

Dar am soluția!!! Românul inventiv va ajunge la șpaga în produse. Ca în evul mediu. O cursă cu taxiul care costă 10 RON poate fi șpăguită cu două țigări. Dacă e nefumător, putem merge la limita a trei bucăți de ciocolată. La frizer, putem duce ouă, lapte sau brânză. La anestezist e mai greu, dar putem lua timbre de valoare sau obiecte de papetărie. Deși putem duce chiar și vată sau sterilizant. La bidonaș. La solar zic să putem da șpagă în veioze. Românii vor circula cu sacoșe mari de rafie în care transportă șpaga în produse. Sau vor recurge la nenumărate bartere: o cursă cu taxiul face cât șpaga unei mese la restaurant. Și invers: patru șpăgi la taxi fac cât o șaorma cu de toate.

Intenția legiuitorilor de a scoate bani din piatră seacă este deja de domeniul medieval, aparatele de control vânănd ca Inchiziția spaniolă orice bănuț strecurat pe lângă sistem. Vor fi românii mai vigilenți? Nu, vor fi doar mult mai inventivi. Iar băieții cu șpaga lor impozitată vor constata că încurajează o rețea de rezistență mai ceva ca cea din timpul războiului. Doar că acum o să fie una economică.

Foaie maro ca hașișu’ / Ne impozităm bacșișu’

Post navigation


Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.